Eu, Femeia

Simte-mă ca pe o adiere de vânt
Ce-ți răcorește fața într-un amurg de seară,
Gustă-mă ca pe o picătură de rouă
Ce-ți cade pe buze la fiecare răsărit.
Tine-mă în palme ca și cum aș fi nimic,
Dar prețuiește-mă ca și cum aș reprezenta totul.
Iubește-mă cum știi tu să iubești,
Cu patimă, tandrețe și dor.
Ascultă-mă ca și când ți-aș șopti,
Vorbește-mi ca și cum nu m-ai auzi,
Dorește-mă ca și când ți-aș lipsi,
Așteaptă-mă ca și cum n-aș veni
Și atunci vei înțelege cine sunt eu,
Femeia.