luni, 24 august 2015

Corabia vieții

 Se întunecă încet pe marea
 De patimi și-i plină de fum,
 Corabia vieții își urmează chemarea,
 Pe întâiul și ultimu-i drum.
   
 Plecase din port de-abia dimineață,
 Departe de doruri și visuri deșarte.
 Cu prova înainte și vântul în fața,
 Pe-o mare înspumata cu valuri înalte.
   
 Plutesc în derivă, nu știu cum să fac
 Să trec printre valuri ce puntea-mi lovesc,
    Întreb căpitanul și-mi spune să tac,
 Să îndur și să sufăr, să simt că trăiesc.
   
 De azi la amiază ea zace într-o rână,
 Complet neștiută, pe-un țărm eșuată,
 Cu pânzele rupte, în plină furtună,
 Cu cârma blocată, epavă curată.
   
    Departe în zare lucește un far,
    O fi vreun port mic sau poate-i pe-o stâncă
    Voi merge într-acolo când voi pleca iar,
     Caci mâine e aproape și marea-i adâncă


Poezie inclusă în volumul Zbor în suflet apărut la Editura Libris, Brasov, 2017
   

http://www.libris.ro/AfiseazaProdus.jsp?pr_id=1164667


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu