Potrivit? Nepotrivit? Tu știi?

　　　Trei mari întrebări, trei mari dileme la care toți sperăm să dobândim un răspuns într-o zi, și dacă mai avem și (ne)șansa să ne izbească și răspunsul corect, atunci se cheamă că am rezolvat misterul întregii noastre existențe, aici pe pământ. De parcă Dumnezeu de aceea ne-a creat pe noi, muritorii aleși (pe sprânceană), să găsim răspunsul acestor întrebări pe care (apropo), de multe ori nu ni le pune nimeni în afara de noi inchizitorii propriei noastre existențe. Ne petrecem 3 sferturi din viața noastră hăituiți de aceste mari semne de întrebare pe care le ducem în spate ca pe niște cruci, nu una ci 3, și nu suntem niciodată pregătiți sa îngropăm câte una măcar din 10 în 10 iubiri.
　　　Dar dacă am face un act de curaj într-o zi și ne-am scutura de povara lor apăsătoare, ar fi o blasfemie, un sacrilegiu? O profanare a propriei noastre conștiințe care doarme liniștită că veghem noi rațional să nu alegem greșit?
　　　Greșit cum? Greșit de ce? Greșit pentru cine? Tu știi? Eu nu !
　　　Ce înseamnă potrivit? Cine face selecția? Ce resorturi ale interiorului nostru se declanșează atunci când în fața noastră se află cineva care ne face să vibrăm de la vârful firelor de păr din creștetul capului și până la unghiile de la picioare? Potrivirea? Și cine dezactivează aceste resorturi de la care auzi doar țăcănitul brutal mușcând din sufletul tău atunci când omul pentru care ai vibrat la un moment dat ca o vioară în concert nu mai stârnește nimic de la vârful unghiei și până la firele de păr despicate de ură? Nepotrivirea? Tu știi? Nici eu!
　　　Bărbat sau femeie, iubit sau iubită , părăsit sau părăsită toți am trăit astfel de experiențe care ne-au consumat pe interior și s-au revărsat la exterior, în valuri de îndoială și frământări ce ne-au înnegurat orizontul și așa limitat și efemer. Căci nu potrivirea ne-a scos în cale iubirea și nu nepotrivirea ne-a luat-o înapoi. Iubirea a venit, potrivită sau nu, că trebuia trăită, experimentată, simțită, era acolo în destinul nostru și a plecat nu pentru că era nepotrivită, ci pentru că atât a fost ea menită să dureze, din vina cuiva, sau nu, nu contează, căci oricum nu putea fi schimbat nimic din ce era menit să se întâmple.
　　　Și atunci de ce să pierdem clipe frumoase alături de oamenii care meritau șansa de a intra în viața noastră doar pentru ca noi trebuie să știm dacă este sau nu potrivit înainte de a face un pas spre sau împreună cu...
　　　Să-ți pui astfel de întrebări când tu simți în interiorul tău răspunsul încă dinainte de a se contura întrebările, e ca și cum ai vrea să dobândești certitudinea ordinii universale sau mai degrabă o confirmare externă, independentă de simțirea ta, a acțiunilor tale de la terțe persoane care stau pe margine și privesc meciul vieții tale și abia așteaptă momentul să primești un cartonaș galben sau roșu, căci din afară jocul se vede întotdeauna altfel.
　　　Propun să abandonăm întrebările care ne încurcă mai mult decât limpezesc, și să lăsăm  lucrurile să-și desfășoare cursul lor firesc, și dacă din când în când vreuna din aceste întrebări ne mai invadează liniștea interioară să răspundem calm și firesc- Vedem noi !