vineri, 4 septembrie 2015

Misterul feminin

   Ai ținut în palma ta vreodată misterul ascuns în ochii și sufletul unei femei? Ai închis vreodată speriat palma hotărât să îl păstrezi măcar o clipă în interiorul ei, să îi simti bătăile inimii lui de mister captiv în căldura binefăcătoare a cărnii însetate de mângâiere?
      Ai simțit vreodată cum îți încolțește în suflet teama că atunci când o vei deschide ai putea să nu mai ai acolo decât parfumul unei prezențe demult plecate, pentru că a obosit să aștepte să fie descoperită din nou și din nou ?
   Ai ascultat vreodată dincolo de cuvinte muzica sufletului ei pusă pe note cunoscute dar mereu altfel, partitură serafică ce-ți inundă mintea de plăcerea glasului ei?          Ai simțit vreodată dorul sfredelindu-ți în carne chiar dacă mâna ei este ascunsă în mâna ta, chiar dacă ușor, capul ei se odihnește pe pieptul tău, chiar dacă trupul ei se reazemă încrezător de al tău, doar pentru că simți că nu ai suficient din ea,doar pentru că simți că nu este toată a ta, și îți dorești tocmai acea părticică care se încăpățânează să rămână ascunsă căutării tale.
   Ai simțit acel fior pe care ți-l dă gândul îndreptat către ea, ca o zbatere de fluturi aflați în zbor, în interiorul tău plin de iubire ,mângâindu-te cu atingerea delicată a aripilor?
   Te-ai simțit vreodată cutremurat din creștet până în tălpi atunci când îți amintești o atingere fugară, întâmplătoare, dulce, peste toată piele ta dornică de ea?
   Dacă ai simțit toate acestea înseamnă că în viața ta se află o femeie și trebuie să ai grijă să o păstrezi femeie în toată ființa ta, așa cum păstrezi amintirea copilăriei, acea inocentă trăire pe care nu o vei mai întâlni niciodată la fel. Femeia aceasta de care ești plin, de care ești invadat prin toți porii, dar totuși gol de insuficienta ei prezență, rămâne dacă simte că tu, bărbatul din spatele trăirilor tale, înțelegi că ea este ca o adiere de vânt într-o seară toridă de vară. Îți răcorește trupul, îți mângâie sufletul, îți revigorează organismul dar nu poate rezista caniculei, arșiței din inima ta. Accept-o, bucură-te de ea, simte-o, trăiește-o, iubește-o dar las-o liberă, fără să îngrădești nimic din ce este ea. Va pleca fără să spună, lăsându-te să te ofilești de căldura propriei tale arșițe, visând chinuit la parfumul ei.  
  
Sursa foto- Internet

Un comentariu: