Inima fiecăruia este o carte cu povești neașternute pe hârtia pergament a existenței noastre terestre, dar scrijelite adânc în pereții ei sensibili. Sunt povesti cu noi ca eroi, întotdeauna cei buni și cuminți, povești cu zâne și Feti-Frumoși, cu câte o Julietă devotată dincolo de moarte și un Romeo pasional. Sunt povești care durează atât de putin că nici nu iți dai seama că ea s-a încheiat, sunt povești care durează mult prea mult, deși nu mai au nimic interesant de stârnit. Sunt povesti care se termină că vrei tu sau celalalt erou, sunt povești care au un sfârșit pentru că "așa trebuie", împinse pe cărarea vieții de următoarele. Toate poveștile încep cu " a fost odată" lăsându-ți iluzia că, "cuvântul din poveste înainte mult mai este" dar numai una se încheie (posibil) cu "au trăit fericiți până la adânci bătrâneți".La capătul vieții mi-ar plăcea să avem șansa și răgazul necesar, să răsfoim cu degete tremurânde prin cartea noastră cu povesti, pentru unii mai numeroase pentru alții mai puține și să le alegem, retrăindu-le încă o dată, cu ochii minții și cu bătăile inimii, pe acelea ale căror eroi au atins o coarda sensibilă și au rămas veșnic vii în sufletele noastre, chiar dacă ei, eroii, nu mai există sau nu-și mai amintesc de noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu