duminică, 25 octombrie 2015

Ia-mă cu tine gând calator

Gândul se agață de cerul de sus,
Vrea să rămână suspendat de Înalt.
Ia-mă cu tine gând călător,
Mai e un loc pe aripa ta.
Să poposim în suflet de om,
Aflat stingher pe un capăt de stâncă,
Scăpat acolo de vulturul vieții,
Sortit să piară de dorul câmpiei,
Ori neputința de a se întoarce la Cer.
   
Să-i ascultăm povestea nescrisă,
Din care lipește finalul visat,
Rămas agățat de ciocul de vultur.
Hai s-o rostim gândului său,
Rătăcitor asemenea nouă,
În căutarea vieții căzute din cer.
S-o așezăm în calea uitării,
De tot ce-am trăit pe pământ,
Noi, trupuri unite în gânduri,
Cu cei ce au plecat mai demult.
   
   
Ia-mă cu tine gând călător,
Am lângă tine locul meu gol,
Umple-l cu mine măcar o secundă.
Treci peste mine gând călător,
Apără-mi somnul cu zboru-ți din vis.
N-am să rămân agățată de tine,
Ca o liană pendulând între lumi,
Ce sunt separate de spațiul oniric,
Punct de întâlnire pentru gânduri și trup,
Promit să cobor înapoi și să sper.






   
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu