Nu, iubite...

Nu, n-am să alerg iubite,

Pe urmele pașilor tăi grăbiți,

Încercând să prind din urmă,

Ceea ce tu vrei să salvezi fugind.

　　　

Nu, n-am să te strig iubite,

De-acum glasul meu a tăcut,

Vei putea să-i ignori chemarea

Închisă în ecouri prăvălite în adânc.

　　　

Nu, n-am să te țin iubite,

Nu sunt o nimfă marină,

De-am fost o femeie-ispită,

Aș vrea să rămân în trecut.

　　　

Nu, n-am să-ți cer să rămâi,

Nicio iubire nu poate opri,

Destinul din sufletu-ți crud,

Menit să se coacă într-o zi.

　　　

Nu, n-ai să te întorci din drum,

Oricât de rău ți-ar părea,

Căci ai ales să mergi înainte,

Fără regrete și doruri fierbinți.

　　　

Nu, n-ai să mă uiți iubite,

Oricât de departe ai fugi,

Doar de-ai să rupi din tine,

Trei sferturi din inima ta.