sâmbătă, 14 noiembrie 2015

Floarea prieteniei

Din floarea prieteniei,
A mai căzut o petală,
Se ofilise de-o vreme,
Schimbând diferite nuanțe.
   
M-am crezut vinovată
De pierderea ei în timp,
Crezând ca  neatenția mea
Îi schimbase culoarea.
   
Azi știu că ea își dorește
Să crească pe o altfel de floare,
Și-am lăsat-o să cadă discret
Ca să renască oriunde va vrea.
   
Mi-am propus să-i păstrez
Parfumul în amintirile mele,
Ca o poveste trăită frumos,
Atât cât a fost să dureze.



   
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu