Și astăzi hoinăresc stingheră
Printr-un noian de amintiri,
Mă simt o umbră efemeră,
Un suflet plin de răscoliri.
Popas îmi fac pe-o margine firavă
Dintr-o întâmplare de nepovestit,
Nu s-a uscat, o simt incă jilavă,
De parcă nici nu s-a sfârșit.
Nu mă ridic căci nu mă tem de ea,
Doar ne cunoaștem de prea multa vreme,
E un segment din viața mea,
De care n-am de ce mă teme.
Uitarea nu se va așterne,
Nicicand pe ce-am trăit odată,
Doar timpul peste mine cerne,
Frânturi din viața de altă dată.
Superbă poezie!
RăspundețiȘtergere