miercuri, 14 iunie 2017

Dorințe

     Mi-e sete mută de cuvinte
  Ce totuși par că răcoresc,
  Tot ce mai simt încă fierbinte,
  Și trup și suflet domolesc.
  
  Mi-e foame oarbă de întâmplări,
  Trăite poate doar în vis,
  Ce nu le văd, dar sunt chemări,
  Și țes povești de nedescris.
  
  Mi-e poftă surdă de o viață,
  Așa cum alta n-a mai fost,
  De un destin ce mă răsfață,
  Și îmi oferă-n toate un rost.
  
  Dar somnul crud mă ademenește
  Fără să-i pese ce-mi doresc.
  Și adormind în mine crește
  Speranța c-o să reușesc.
  

Un comentariu: