Și astăzi ?

　　Dacă aș deveni eroina unei alte povești, mi-ar plăcea să mă cheme Dora, să fiu fiica Zeului Pan, pe mama să o cheme Mina, să trăim nestingheriți în Valea Ursitoarelor. M-aș strecura nevăzută în preajma unora dintre ele să învăț pe dinafară rețeta viitorului luminos, lipsit de cutremure existențiale neașteptate, care să-ți îngroape sub dărâmături trei sferturi din tine, obligându-te să fugi cât mai departe pentru a-ți salva nu viața, ci sufletul generator de ea și, mai ales, ziua de mâine
　　Ziua de mâine ! Suntem îndemnați să îl trăim frumos și necondiționat pe astăzi fără să ne gândim la mâine, să facem din el cea mai frumoasă amintire de la capătul zilei, dar toți oamenii care au trecut sau trec prin colapsuri interioare își amintesc și știu că nu le-a păsat nici cât negru sub unghie de acel azi pe care nu l-au trăit ci l-au murit secundă cu secundă, așteptând să se termine definitiv pentru a începe un mâine nou, nu neapărat măsurat în unități de timp calendaristice ci simțit cu toate fibrele rămase vii în sufletul lor.
　　Aș putea să greșesc enorm în afirmațiile mele, m-aș bucura să fie așa, doar că, undeva cândva, o nefericită zi de ieri mi-a arătat că atuncicând astăzi s-a încheiat luminându-se de mâine, m-am bucurat de răsăritul ei, ca de o experiență unică, pe care nu o doresc asfințită vreodată...
　　Și astăzi ? Astăzi este o zi frumoasă de care se bucură toți cei care au liniște și pace în suflet !