Să nu lași praful să se aștearnă
Peste al iubirii noastre dar,
Să nu lași timpul să ne cearnă.
Nu vreau să fiu o hartă veche
A unei foste mari iubiri,
Vreau să mă simți fără pereche,
Nu mă preface-n amintiri.
Nu-i cere dorului să tacă
Când împrumută glasul meu,
Și lasă-ți inima să facă,
Măcar un pas spre dorul tău.
Nu vreau să-ți pierd cumva iubirea,
N-aș vrea distrat s-o rătacești,
Vreau să-i trăiesc din plin menirea,
Atâta cât mă mai dorești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu