Muza mea

Dacă muza mea ar fi o iubire
Aș așeza-o pe piedestalul nemuririi din mine,
Și aș privi-o până aș reînvia,
Dornică de inspirația izvorâtă din ea.
　　　　
Dacă muza mea ar fi o iubire,
I-aș picta chipul pe șevaletul alb,
Pe care nu s-a conturat încă,
Chipul poveștii din noua pictură.

Dacă muza mea ar fi o iubire,
I-aș sculpta formele în marmură vie,
Crescute pe rând în trupu-i de fată,
Devenită femeie în iureșul ei.
　　　　
Dacă muza mea ar fi o iubire,
I-aș scrie notele pe un alt portativ,
Așezate în acorduri de sunete caste,
Compunând melodii ce vorbesc despre dor.
　　　　
Dar muza mea e doar un fior,
Ce străbate rapid o inima goală,
Locuită de umbre și vechi amintiri,
Răscolite de vântul ce trece prin ele.