Sar așchii de durere
Din sufletu-mi zdrobit,
Și lacrimi în tăcere
Îmi cad peste sfârșit.
Mă doare neputința
De-a mai schimba ceva,
Doar îmi privesc sentința,
Și-o las să fie așa...
Plătesc pentru păcatul
Cu care am iubit,
Frumosul, zarea, Înaltul.
Călăul a sosit !
Mi-e viața o pedeapsă
Pe care-o ispășesc,
Așa mi-a fost aleasă,
Am vrut doar să iubesc.
Sar aschii de durere,
Tot timpul s-a oprit,
În jurul meu tăcere,
Și cred că am murit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu