De focu-nchis în amândoi,
Arzând mocnit ca să păstreze,
Iubirea-n doi să nu înceteze.
Știi, mi-e dor să-ți simt chemarea în gând,
Plin de iubire, fremătând,
Și bucuria unei alte mângâieri,
Mai caldă decât cea de ieri.
Știi, aș vrea să vii fără să pleci,
Să simt că stai și nu doar treci,
Așa cum trece-un anotimp.
Eu pierd iubire, tu pierzi timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu