Ochii mei

În ochii mei mai arde o lumină
Lăsată așa, mereu aprinsă,
Pentru acel ce-ar vrea să vină,
Să nu-mi găsească o privire stinsă.

Din ochii mei nu s-a pierdut culoarea,
Ci s-a păstrat intactă în calde rătăciri,
Reînnoind o dată-n plus chemarea
Pecetluită în taina unei mari iubiri.

În ochii mei încă mai sunt văpăi, 
Ce ard mocnit fără să frigă,
Ca niște focuri risipite printre văi, 
Înlănțuite-n dorul care-n noapte strigă.

Din ochii mei încă mai cade câte-o stea,
Ca dintr-un cer cu îngeri care au plâns,
Și zăbovind pe-obrazu-mi, pare că ar vrea,
Să îi redau lucirea ce-a lasat-o sus.

În ochii mei mai poți citi o vreme
Tot ce-n cuvinte s-a rostit demult,
Ca într-o poveste ce treptat se-așterne,
Să îți păstreze în tine propriul tău trecut.