vineri, 4 august 2017

Atâta dor...

Atâta dor încape în mine,
Cât poate în întreaga lume,
Dar lumea mea nu-i ca a ta,
E mult mai mare și mai grea.

Ea poartă în ea o viață-nchisă,
Ce mai miroase a făclie stinsă,
Și are gust de întuneric dens,
Căci fără el lumina n-are sens.

În lumea mea nu-s nori pe cer,
Și niciodată stelele nu pier,
Fiind sortite vieții pe vecie,
Lumina lor, lumina mea să -mi fie.

Tu poți veni în lumea mea,
Adu-ți cu tine lumea ta,
Dar te previn că nu-i ușor
Să fii un suflet plin de dor.

Atâta dor încape-n mine,
E-n întregime dor de tine,
Nu-l lua cu tine în lumea ta,
Te-așteaptă aici, oricând vei vrea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu