Nimic n-a fost, nimic nu este,
Și ce va fi e doar poveste,
Cu greutăți și încercări,
Ascunse în cele patru zări.
Nimic nu vreau, nimic nu cer,
Sunt doar un suflet efemer,
Iar viața mea atât cât este,
E fila scrisă de poveste.
Nimic nu am, nimic n-aștept,
Și poate așa-i mai înțelept,
Căci așteptările ne dor
Când nu se împlinesc ușor.
Nimic nu știu, nimic nu simt,
Mai bine tac decât să mint
Dar mi-ar plăcea să povestesc,
Să cânt, să râd și să trăiesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu