Măști

Purtăm în suflet cicatrici,
Unele mari, altele mici,
Adânc în noi stau îngropate,
Dureri ce sapă mai departe.

Pe chipul nostru e doar umbra,
Pecetluit în mască sumbră,
Rânjim meschin în colțul gurii,
Să nu părem doar sclavii urii.

Seninul nostru s-a uscat,
Albastrul lui s-a înnegurat,
Pe cerul vieții e pustiu,
Chiar soarele e cenușiu.

Trecem constant pe lângă moarte,
Habar n-avem cât de departe,
Ne bucurăm că s-a înserat
Și înc-o zi am mai durat.

Purtăm în suflete dureri,
Multe de azi, multe de ieri,
Le suportăm strângând din dinți,
Căci frica ne-a făcut cuminți.