Ca pe un copil ce țipă îmbufnat,
Și-am dus-o cât mai departe de lume,
Să nu o vadă nimeni plângând.
Copilului îi ștergi afectuos lacrimile,
Și îl strângi în brațe să tacă,
Inimii îi legi strâns rănile,
Și speri cu timpul să-i treacă.
Copilul are tot timpul din lume
Să redescopere frumusețea zâmbetului,
Inima are doar câteva bătăi rămase,
Așteptând cui să le dăruiască.
Copilul va uita în scurt timp
Motivul pentru care a plâns,
Inima nu uită însă nicicând
De ce nu a vrut să mai bată.
Mi-am luat inima în brațe,
Forțând-o să-mi simtă îmbrățișarea,
Să accepte că aș putea fi singura care,
Ar putea s-o mai iubească vreodată.
Sursa foto _ Internet
Simt durere în aceste versuri. Frumoase!
RăspundețiȘtergere