miercuri, 1 iulie 2015
Așteptare
De ieri s-a născut așteptarea,
Am simțit-o pășind în mintea mea
Ca o regină maiestuoasă și sobră
Printre supușii ei înfricoșați.
Nu am chemat-o deși o visam,
Apropiindu-se de mine treptat,
Strecurându-se printre umbrele
Ce bântuie în palatul inimii mele.
Nu mă tem să o accept lângă mine,
Ca pe un oaspete temporar.
Dar mi-e teamă să sper că într-o zi
Va dori să mai plece de aici.
Ne vom petrece timpul visând.
Ea la o mulțumire din partea mea,
Eu la o altă virtute mai rară
Născută odată cu ea, răbdarea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu