Din aripile mele picură sânge,
Sunt rănile făcute în ultimul zbor,
Iar în adâncul meu inima plânge,
Plină de spaimă, iubire și dor.
Știu că n-am să mai zbor niciodată,
Așa cum știu că răsfirate pe jos,
Zac sfărâmate amintiri de altădată,
Și clipe trăite, întoarse pe dos
Iar strigătul meu e-o simplă a durere,
Închisă-n iluzii că poartă un ecou,
Căci orice chemare se stinge și piere,
Când nu-și întâlnește al iubirii erou
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu