Ce s-a pierdut în drum spre tine,
Un gând hoinar, pe fugă permanent,
Tot rătăcind printre uitări de sine.
Eu îl trimit, dar el mereu se-ntoarce,
Ca dintr-un loc ce n-ar vrea să rămână,
Ca dintr-un suflet unde nu e pace,
Și-n care mii de alte gânduri se adună.
Cu gândul tău de-ar vrea să zăbovească,
Tu ești grăbit și să-i vorbești n-ai vreme,
Și nu-nțelegi cum gând cu gând să se găsească,
De-un gând străin și inima-ți se teme.
Din gândul meu lipsește o părticică,
Dar cine știe unde s-a pierdut.
El se întoarce, schipătând cu frică,
Să mi-l primești păcat că tu n-ai vrut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu