Mi-am scos linia vieții
Din palma-mi sângerândă,
Și-am înfășurat-o toată
De glezna-ți austeră,
Ca un tribut de pace,
Plătit pentru sclavia
Ce te-a-nrobit o vreme,
Lăsându-ți urme fine,
Căci și iubirea doare.
Mi-am scos linia vieții,
Fără să știu că poate,
Greșit-am locul ei,
Căci de-a plecat din palmă,
Dorea o altă mână,
În care să se nască
Ca o fecioară bună
Ce nu-și poate dori
Păcatul înrobirii tale.
Mi-am scos linia vieții,
Pe cea din palma stângă,
Și am rămas orfană,
Trăind fără de viață,
Căci ea-i acum la tine,
De glezna-ți stă legată,
Ca o liană fină, ușoară și suavă.
Să n-o desfaci vreodată,
Căci ți-ar muri în palmă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu