Iubirea ta e-un paradis,
E un Eden doar pentru doi,
Un rai frumos, de nedescris,
În care încăpem doar noi.
Iubirea ta e un ocean,
Cu apă multă dintr-o mare,
Cu fericire un noian,
Cu-o insulă în depărtare.
Iubirea ta e-un răsărit,
De lună nouă, sau de soare,
E un șirag de infinit,
E un ecou la o chemare.
Iubirea ta e un izvor,
Cu adăpători de căprioare,
E o bucată dintr-un dor,
Pe z ice trece tot mai mare.
Iubirea ta e-un strop de rouă,
Căzută pe-un boboc de floare,
Ce aștepta demult să plouă,
Fără de ea știind că plouă.
Iubirea ta e-un dar ceresc,
E un crâmpei frumos de viată,
E pentru mine, ce-o primesc,
Seninul coborât pe față.
În palma ta e o dorință,
Am pus-o acolo într-o zi,
Să o scutești de suferință,
Nu te preface că n-o știi.
Strânsoarea mâinii să n-o frângă,
E ca și-o floare delicată,
Puterea cărnii să n-o strângă,
N-o să-și revină niciodată.
Cu palma închisă, pumnul strâns,
Ea nu respiră niciun vis,
Și se aude doar un plans,
Durerea unui dor ucis.
În palma ta e o dorință,
Puțin la stânga cître viață,
Și dacă-ți este cu putință,
N-o rupe ca pe-un fir de ață.
Știu că ai trecut să mă vezi,
Te-am simțit așezându-te,
Ai stat o clipă să-mi veghezi,
Zbuciumul din somn, visându-te.
Te-aș fi rugat să mai rămâi,
Întreaga noapte lângă mine,
Căci nu îi pasă nimănui
Un suflet gol cui aparține.
Și aș fi vrut să mai dansăm
Măcar o data fostul vals,
Îmbrățișati să colindăm
Căci n-am mai fost demult la dans.
Mi-aș mai fi pus și o dorință,
Să-ți simt sărutul pe obraz,
Dar știu că nu e cu putință,
Plecării să-I mai ceri răgaz.
Știu că ai trecut să mă vezi,
Te-am simțit ridicându-te,
Aș vrea din suflet să mă crezi,
Că m-am trezit din nou chemându-te.
De dorul tău mai scriu povești,
Ce nu încep cu a fost odată,
Ci cu formula îmi lipsești
Și nu-mi va trece niciodată.
Răstorn pe file amintiri,
Unele sunt, altele au fost
Bucăți de suflet și trăiri,
Ce vieții par că-i dau un rost.
Legate cast, pe albul foii,
Mă-ndeamnă să le scriu, pe rând,
Din taina lor se nasc eroii,
Ce rătăcesc prin propriu-mi gând.
De dragul tău, mai scriu cu dor,
Despre eroii de poveste,
Despre-ntâmplările ce dor,
Despre ce-a fost sau încă este.
Mai vino azi, eu te primesc
Cu așteptarea mea de ieri,
Și sunt aici să-ți dăruiesc
Orice ai vrea din nou să-mi ceri.
Mai vino azi de-ți este dor,
De gustul unui alt sărut,
Ce-ți lasă-n suflet un fior,
Adânc, profund, necunoscut.
Mai vino azi, de încă vrei,
Încă un strop din ce-ai gustat,
Căci din iubire poți să iei,
De simți că nu te-ai săturat.
Mai vino azi, eu te aștept,
La fel cum am făcut-o ieri,
Cu inima-mi bătând în piept,
Ți-o dăruiesc dacă mi-o ceri.
